Cine nu te lasã, omule, sã sãrbãtorești?

Cine nu te lasã, omule, sã sãrbãtorești?

Ieri am participat la o festivitate oficialã organizatã cu ocazia Zilei Imnului Național al țãrii. De unde sã încep? Sunt dezamãgitã….

Bineînțeles, stãrile, impresiile, dorințele sau nemulțumirile mele nu reprezintã un punct de reper pentru cei din jur, însã nu înțeleg DE CE unii români aruncã cu noroi în toate pãrțile când maghiarii își sãrbãtoresc zilele lor speciale, când ei, românii, nu sunt în stare sã: 1. organizeze astfel de evenimente la ore decente, pentru a participa cât mai multe persoane; 2. Oamenii sã facã tot posibilul sã meargã la evenimentele care se organizeazã.

Mã sufocã ingnoranța unora, când aratã cu degetul cãtre maghiari cã „iar au ieșit în stradã”, dar nu se pot deplasa 20 de minute sã cânte imnul țãrii pe care cu atâta „interes” o „pãzesc” de „oamenii rãi”.

Cine nu te lasã, omule, sã sãrbãtorești?

Da, este adevãrat, de regulã evenimentele acestea se organizeazã ca cel de ieri, la prânz, când toatã lumea e la serviciu, de parcã autoritãțile nu-și doresc ca oamenii sã meargã sã se bucure de eveniment, de parcã le-ar fi rușine sã adune niște suflete în fața statuii lui Mihai Viteazul ca nu cumva sã se „audã vorbe”.

                                         

Dar chiar și așa, majoritatea locuitorilor din Sfântu Gheorghe lucreazã în sistemul de stat. Nu zic câte doamne cochete ies de la ANAF la ora 10-11 „pe teren” și se întorc cu sarsanalele pline de cumpãrãturi, sau de câte ori sun la vreo instituție, majoritatea sunt „în ședințã”, sau, iarãși, „pe teren”.

De 2-3 ori pe an, unde sunteți?

Se publicase de curând un studiu coordonat de psihologul Daniel David – Psihologia Poporului Român. Profilul Psihologic al Romanilor”, din care reieșea cã trãsãtura esențialã a românilor este neîncrederea în oameni. Preocuparea pentru binele altora nu depãșește zona familiei. și tot românii cautã puterea socialã, “dar în mod ipocrit, conform unei culturi colectiviste în care nu dã bine sã arãți cã vrei sã ieși din rând, își ascund aceastã dorințã sub masca modestiei și sacrificiului pentru alții (ex. ‘eu nu aș vrea puterea, dar oamenii îmi solicitã asta…’)”, potrivit Hot News.

Nu ne place sã ne recunoaștem în aceastã descriere…ba chiar contestãm credibilitatea acestui studiu și spunem cã e un fals fãcut de cineva care dorește ca lumea sã ne vadã într-o luminã proastã.



Manuscrisul viitorului imn de stat al României
(http://flacaratv.md/doc-la-21-iunie-1848-andrei-muresanu-publica-la-brasov-versurile-imnului-desteapta-te-romane.html)

Nu frați români! Acesta este adevãrul despre noi, ca popor. Este foarte probabil sã nu ne simțim “cu musca pe cãciulã” noi, ca indivizi, dar ca nație ãștia suntem. Drept dovadã stã prezența “nãucitoare” la evenimente de genul celor de ieri. Nu știu dacã au fost 100 de persoane îmbrãcate în civil. S-ar putea ca numãrul sã fie exagerat, și totuși, am înțeles cã au fost mai mulți decât de obicei la Ziua Imnului. Trist!

Cum zicea colega mea, Mirela Cara (http://corbiialbi.ro/index.php/contact/345-romanul-cel-mai-mare-dusman-al-romanilor/), noi suntem dușmanii noștri. Dacã noi nu luptãm pentru ceea ce ne-a mai rãmas, nu va veni nimeni sã lupte pentru noi. Ni se pare plictisitor sã mergem la un concert de muzicã popularã, sau sã promovãm portul popular. Copiii fug de tot ce ține de trecutul
poporului și râd dacã unii dintre ei aleg sã se înscrie la ateliere ori cursuri cu teme populare românești. Nu știm sã le arãtãm frumosul și preferãm sã îi îmbrãcãm de firmã”, ca sã nu râdã copiii de ei la școalã.

Avem niște valori false, ca popor, spre deosebire de maghiari.

                                                        Secuii, sãrbãtorind cu mic cu mare

Dupã 6 ani de conviețuire, încã rãmân uimitã de cât de frumos se îmbinã noul cu vechiul în educația lor. Copiii știu sã lucreze cu pâslã încã de mici, pentru cã este în cultura lor, poartã cu mândrie costumele populare, cu orice ocazie, nu numai de Ziua Maghiarilor, știu cântece populare, și câte și mai câte. Vedem numai ce ne convine, adicã mereu partea negativã, nu putem sã luãm exemplele bune, de fricã cã ne-am putea leza imaginea de minoritari majoritari”.

Au venit la Ziua Imnului Național maghiari, dar românii nu au avut timp. Sunt convinsã cã o sã mi se batã obrazul pentru postarea aceasta, dar sincer, nu îmi pasã. Oricum, mai mult de-a comenta, se pare cã mulți nu știu sã facã. Eventual sã se victimizeze.

Cine nu te lasã, omule, sã sãrbãtorești?